DESPRE UN SISTEM REPUBLICAN DURABIL Asadar orice invatatura sistematica trebuie sa porneasca de la o definitie, ca sa se inteleaga despre ce anume se discuta. O republica este un sistem constituit de un popor pentru a atinge un scop stabilit de el, in pofida unor evenimente intamplatoare ce pot perturba sistemul republican de-a lungul timpului. In general, un sistem este compus din o structura de elemente care de-a lungul timpului coopereaza pentru a exercita functii necesare atingerii unui scop, iar stemul functioneaza cu o performanta direct proportionala cu un grad de realizare a scopului. Deci, sistemul este caracterizat printr-o structura, o functie si o performanta. Scopul care determina un popor sa constitue o republica este de a-si asigura o libertate perpetua. 1 Evenimentele intamplatoare ce pot perturba sistemul republican sunt atat de natura externa cat si interna, multe dintre ele imprevizibile atat in timp cat si in amploare. De exemplu, cele externe pot fi razboaie sau calamitati naturale iar cele interne pot fi atat erori inocente cat si acte deliberat malitioase (coruptie) ale cetatenilor sai. 2 Poporul republicii este format dintr-o comunitate compusa din cei mai multi membrii ai republicii si dintr-un guvernamant alcatuit dintr-un numar relativ mic de cetateni 3 imputerniciti de cetatenii comunitatii sa conduca republica, nu dupa voia lor ci conform unui act rational superioar tuturor celorlate legi ale republicii 4 o constitutie a republicii. Poporul detine o puterea suverana 5 constituanta de facto, iar guvernamantul republicii detine o puterea constitutita de jure definita in constitutie. 6 Un model sistemic simplificat al unei republici durabile este prezentat in Fig.1 in forma de sistem adaptiv alcatuit din o structura de doua elemente o comunitate si un guvernamant. Modul de operare (cooperarea elementelor structurale) al sistemului republican durabil este iterativ de-a lungul timpului, pe un circuit inchis de o bucla de reactie negativa (feedback): guvernamntul actioneaza cu stimuli asupra comunitatii pentru a mentine de-a lungul timpului, in prezenta perturbatiilor o performanta direct proportionala cu o diferenta cat mai mica intre scopul poporului si raspunsurile comunitatii la acei stimuli. Evenimentele perturbatoare sunt aleatoare in timp si in amploare si, ele pot modifica atat raspunsurile comunitatii cat si stimulii creati de guvernamant. Constitutia este un proiect de arhitectura, 7 constructie si operare a unui guvernamant care defineste: 8 (a) arhitectura guvernamantului formata din o structua de institutii, (b) proceduri de constructie a institutiilor din membrii ai guvernamantului desemnati prin alegere de catre popor sau prin numire de catre alti membrii, 9 (c) functii (puteri necesare si suficiente) exercitate 10 de guvernamant pentru atingerea scopului, (d) metode (algoritmi) de cooperare a institutiilor pentru realizarea functiilor 11 si (e) functii 1
interizise de a fi exercitate de catre guvernamant pentru a proteja libertatea cetatenilor sai. Constitutia unei republici este un act prin care fiecare cetatean cedeaza o parte a parte a libertatii sale si o depune intr-un deposit public (rei publica). Guvernamantul republicii este investit de catre popor cu puteri necesare si suficiente pentru a realiza scopul poporului in prezenta perturbatiilor imprevizibile dar, in acelasi timp, cu puteri limitate pentru a nu incalca libertatea fiecarui cetatean -- portiunea cea mai mare din libertatea individuala pe care fiecare membru al comunitatii nu a depus-o in depositul public. Notam ca, experienta istorica milenara a demonstrat ca membrii guvernamantului vor abuza de puterea lor prin felurite acte deliberat malitioase (perturbatii interne) pentru a uzurpa depositul public. 12 Republica durabila Scop stabilit de popor Referinta Evenimente Perturbatoare Guvernamant Raspunsuri Feedback Stimuli Comunitate Evenimente Perturbatoare Fig. 1 O republica durabila are o structura formata din doua elemente: o comunitate si un guvernamant. Modul de operare al republicii durabile este iterativ de-a lungul timpului, pe un circuit inchis de o bucla de reactie negativa: guvernamntul actioneaza cu stimuli asupra comunitatii pentru a mentine de-a lungul timpului, in prezenta perturbatiilor o diferenta cat mai mica intre scopul poporului si raspunsurile comunitatii la acei stimuli. Libertatea (dreptul) fiecarui cetaten este prescrisa in articole de constitutie scrise sub forma de propozitii afirmative (drepturi pozitive) sau negative (drepturi negative). Drepturile pozitive obliga guvernamantul sa actioneze asupra comunitatii in vederea realizarii scopului stabilit de popor, pe cand, drepturi negative limiteaza puterile guvernamantului si-l obliga sa nu incalce libertatile individuale care nu au fost delegate guvernamantului de catre popor. Atat drepturile pozitive cat si cele negative al 2
cetatenilor atrag dupa sine o obligatie a guvernamantului de a aloca resurse necesare infaptuirii acelor drepturi. 13 Constitutia unei republici nu este un act al unui guvernamant ci este un act al unui popor cu putere suverana, act antecedent constructiei unui guvernamant cu o autoritate limitata de popor si, orice actiune a guvernamantului care depaseste acea autoritate limitata este un abuz de putere indreptat impotriva poporului; si, daca, un guvernamant abuzeaza de puterea sa, atunci, poporul are dreptul sa reziste; si, orice fel de rezistenta a poporului impotriva abuzului de putere al guvernamantului este indreptatita. 14 In consecinta, asa cum constitutia este un act creeat de popor, tot asa si o modificarea a constitutiei trebuie sa fie un act initiat de o adunare constituanta compusa din membrii alesi din popor si aprobata de popor, iar modificarea unei constitutii de catre un guvernamant creeat de constitutie, nu de o adunare constituanta si aprobat de popor, este un abuz de putere al acelui guvernamant. 15 Constitutia unei republici nu este un contract 16 intre o comunitate si un guvernamant pentru ca un contract se incheie cu un consimtamant al ambelor parti pe cand constitutia este un act creeat de puterea suverana a unei majoritati ai cetatenilor republicii care se aplica si unei minoritati ai cetatenilor care nu a consimtit. 17 Constitutia nu este o lege ci este un act creeat de popor, superior toturor celorlate legi ale republici. Daca constitutia ar fi o lege atunci, conform principiului juridic lex posterior derogat legi priori, legile republicii ar anula actul poporului (constitutia). 18 Un model sistemic al unui sistem republican durabil, mai detailat decat cel ilustrat anterior, este prezentat in Fig. 2. Structura sistemului este comupsa din o comunitate si un guvernament consitutit din trei elemente: un (a) sensor, un (b) ordinator si un (c) actuator; fiecare element este alcatuit din un numar de institutii. 19 Un sistem republican durabil functioneaza in doua moduri. Cat timp perturbatiile din sistem sunt relativ mici acesta functioneaza in un mod normal, iar in momentul in care apar evenimente perturbatoare atat de mari incat ameninta insasi existenta republicii, atunci, sistemul se comuta din modul normal in un mod de functionare in avarie. Modul de functionare normal al sistemului se desfasoara iterativ de-a lungul timpului pe un circuit inchis de o bucla de reactie negativa (feedback) in felul urmator: (a) sensorul exercita o functie de monitorizare a raspunsurilor comunitatii si initiaza atat propuneri de legi cat si propuneri de sanctiuni bazate pe acele raspunsuri, (b) ordinatorul creeaza atat legi (acte normative) cat si pedepse (sentinte judecatoresti) si (c) actuatorul pune in lucru legile si pedepsele si le aplica aplica asupra comunitatii. De exemplu, in Roma republicana aceste trei elemente corespundeau aproximativ cu, respectiv, (a) institutia tribunilor (poporului) care exercita o functie de sensor pentru ca mai intai ea identifica dolentele (raspunsurile) plebeilor si apoi ea propunea sau anula (veto) legi, (b) institutia senatului care creea propuneri de legi ce deveneau legi (lex) numai dupa ce erau aprobate de popor si (c) institutia consulilor care actiona asupra poporului punand in aplicare legile. 3
Republica durabila Scop stabilit de popor Referinta Guvernamant Ordinator Legi si pedepse Evenimente Perturbatoare Propuneri de legi si sanctiuni Sensor Alarma de avarie Actuator Acte executive si politienesti Raspunsuri Stimuli Evenimente Perturbatoare Comunitate Fig. 2 Structura guvernamantului este consitutita din trei elemente: sensor, ordinator si actuator. Fiecare dintre cele trei elemente este compus din un numar de institutii care coopereaza pentru a exercita, in mod normal, trei functii esentiale: (a) observarea raspunsurile comunitatii pe baza carora sensorul initiaza propuneri de legi si sanctiuni, (b) legiferereaza si adjudeca in limta constitutiei, (c) aplica asupra comunitatii acte executive si politienesti limitate de constitutie si legi pentru a controla comportamentul comunitatatii. Functiile sunt exercitate pentru a realiza, in prezenta perturbatiilor, o performanta cat mai ridicata. Un mod special de functionare este o stare de avarie in care sensorul observa raspunsuri ale comunitati care indica prezenta unor perturbatii ce ameninta insasi existenta republicii; in acest mod, sensorul transmite o alarma de avarie direct actuatorului pentru ca acesta sa actioneze cu stimuli care sa salveze republica de la pieire. Stimuli si raspunsurile comunica intre guvernamant si comunitate cu atat mai eficient cu cat organizarea comunitatatii are o structura mai, respectiv, controlabila si observabila. De exemplu, controlabilitatea si observabilitatea relativ scazuta a comunitatii Romei republicane, in perioada tarzie a republicii, formata din numeroase provincii raspandite pe un teritoriu relativ mare si conduse din Roma la comanda senatului, a fost una din principalele cauze ale tranzitiei violente de la republica la imperiu. Pe de alta parte, controlabilitatea si observabilitatea unei comunitati al unui sistem republican cu o structura federativa este mai ridicata decat cea a unui sistem republican centralizat ca cel al Romei republicane. Elvetia este un sistem republican federativ cu trei nivele de organizare: local, statal (cantonal) si federal. Structura fiecarui nivel este sub forma de sistem republican compus din un guvernamant si o comunitate. La nivelul local, pentru a rezolva probleme de interes ale localitatii, guvernamantul comunica cu comunitatea compusa din un numar relativ mic de membrii, deci, controlabilitatea si observabilitatea comunitatii locale sunt mai eficiente decat daca guvernamatul statal ar avea atributii de a rezolva probleme pe care le-ar putea rezolva fiecare localitate a sa si mult mai eficiente decat daca guvernul federal ar avea atributii de 4
a rezolva mai toate problemele statale si locale, asa cum este cazul unui sistem republican centralizat. Comutarea modului de functionare din normal in cel de avarie se face de catre sensor atunci cand acesta identifica prezenta unor evenimente perturbatoare extreme care ameninta insasi existenta republicii. In Roma republicana, sistemul adaptiv functiona in modul normal similar cu cel prezentat in Fig. 2, pe cand in modul de functionare in avarie sistemul adaptiv controlat cu feedback de legi creeate de ordinator (senatul era un elementul deliberativ relativ lent) era inlocuit intr-un timp de tranzitie relativ scurt prin decizia elementului cu functia de actuator (intitutia celor doi consuli) cu un sistem de comanda (sistem fara feedback) format din un singur element -- un dictator (magistratus extraordinarius) care suspenda pe o durata de cel mult sase luni legile si activitatea tuturor magistratilor si senatorilor. (Au fost si cazuri cand senatul declara prin senatus consultum o stare de urgenta si autoriza pe cei doi consuli sa numeasca un dicataor). Performanta guvernamantului este cu atat mai ridicata cu cat sensorul, ordinatorul si actuatorul mentin in prezenta perturbatiilor de-a lungul timpului o diferenta cat mai mica intre scopul ideal al poporului si raspunsul comunitati. Durabilitatea unui sistem republican este cu atat mai mare cu cat structura si modul sau de operare sunt mai apropiate de cele ale unui sistem adaptiv caracteristic organismelor vii. Notam ca in organismele vii exista doua proprietati naturale, una de a evolua pentru a se adapta la perturbatiile cauzate de mediului inconjurator si cealata de a continua sa functioneze in prezenta acelor perturbatii, conscute in o teorie a sistemelor dinamice sub numele de, respectiv, homeoresis si homeostatis. 20 Modul de functionare a unui sistem republican durabil se apropie cu atat mai mult de cel al unui sistem homeoresic ideal cu cat guvernamantul sau creeaza legi si actioneaza asupra unui numar cat mai mare al cetatenilor sai cu stimuli care faciliteaza progresul cunoasterii de catre ei a unor mijloace cat mai eficiente pentru a se adapta la perturbatii neprevazute si necunoscute de nici o persoana. 21 In consecinta, un sistem republican este cu atat mai durabil cu cat este mai eficient invatamantul si educatia cetatenilor sai. 22 Modul de functionare al unei republici durabile se apropie cu atat mai mult de cel al unui sistem homeostasic ideal cu cat, in prezenta perturbatiilor, guvernamantul sau este mai capabil sa: (a) previna o diminuare a performantei republicii, (b) mentina neintrerupta functionarea republicii chiar si atunci cand performanta ei este serios degradata de perturbatii, (c) comute intr-un interval de timp cat mai scurt trazitia din starea normala de functionare in starea de avarie (durata in timp a modului de functionare in starea de avarie va continua numai pana cand pericolul va fi eliminat), 23 (d) revina intr-un interval de timp cat mai scurt dintr-o stare de functionare cu o performanta relativ scazuta la o stare de functionare cu o performanta relativ ridicata si (d) sa elimine nu numai perturbatiile dar si evenimentele ce au produs acele perturbatii. 24 5
O analiza a istoriei republicilor durabile, antice si contemporane, arata ca, adesea, o relatie intre un efect (eveniment) important din viata acestor republici si cauza acelui efect nu poate fi stabilita cu certitudine, ceeace demonstreaza ca o republica durabila este un sistem complex. Spre deosebire de un sistem simplu in care relatiile dintre cauza si efect sunt intotdeuna deterministice (exprimate prin legi fixe), intr-un sistem complex aceste relatii pot fi descrise numai pe baza unor principii empirice. 25 O constitutie a unui sistem republican durabil este un proiect de arhitectura si constructie a unui sistem complex, deci, aceasta poate fi creeata numai pe baza unor relatii empirice, uneori numite doctrine, principii sau maxime, deduse din o analiza a exemplelor istorice ale unor state durabile antice si contemporane ale caror organizare a fost validata si verificata de o experienta istorica indelungata (multe sute de ani) ca a asigurat libertatea cetatenilor sai. Orice propunere de organizare a unei republici durabile, oricat de logica ar parea ea, daca nu este bazata pe astfel de doctrine, principii, sau maxime, atunci, ea va fi o solutie experimentala al carui rezultat va fi incert. 26 Doctrine, principii si maxime de organizare a unei republici durabile se pot deduce din o analiza si examinare critica a istoriei atat a unor state antice ca. de exemplu, Sparta si Roma republicana care si-au mentinut libertatea timp de cel putin sase sute de ani cat si a unor republici contemporane durabile cum ar fi Elvetia si Statele Unite ale Americii care au asigurat libertatea cetatenilor lor pe o perioada continua de mai mult de doua sute de ani. Constitutia unui sistem republican durabil poate fi creeata prin un proces de proba-si-experienta de-a lungul timpului de multe generatii de oameni, asa cum a fost cazul constitutiei Romei republicane 27 sau, poate fi rezultatul unui proiect al unei adunari constitutante formata din delegati alesi de popor, asa cum a fost creeata cea a Statelor Unite ale Americii in 1787. Guvernamantul republicii durabile este un subsistem imbricat in republica, constitutit din o structura de elemente (institutii) care coopereaza pentru a exercita functii necesare atingerii scopului stabilit de popor. Sistemul de guvernamant este construit de popor pe baza planurilor de arhitectura si constructie definite in constitutie si, la randul lui, sistemul de guvernamant este investit prin constitutie cu puteri pentru a exercita functii prin care sa proiecteze, construiasca, functioneze si intretina un numar de subsisteme ale republicii, ca de exemplu, un subsistem de invatamant, un subsistem financiar, un subsistem militar, etc. Asadar, fiecare din aceste subsisteme poate fi considerat la randul lui un sistem imbricat in guvernamant si, mai mult, fiecare din aceste subsisteme este un sistem complex. 28 6
REFERINTE Citatul din deschiderea capitolului este din: Cicero, Despre indatoriri, [I:II] PLATON, Legile, (-348?), -- Nu in vederea celui mai mare bine face legiutorul legile? [I:45]... intelepciunea [cetatenilor] este singurul scop catre care orice legiuitor bun trebuie sa-si indrepte legile sale [III:106]... grija de capetenie a legiuitorului trebuie sa fie de a face sa domneasca intelepciunea in statul pe care-l organizeaza si de a alunga din el nestiinta [ignoranta].... Numesc asadar ignoranta, dispozitia aceasta a sufletului, care face ca el sa se revolte contra stiintei, judecatii, si ratiunii... Asa ca hotaram, ca cetatenii atinsi de aceasta nestiinta nu trebuie sa fie parte din guvernamant; [III:107]... statul nostru guvernat astfel va dainui mult timp. [VI:165]... Credeti oare ce spun traditiile vechi?... Ca neamul omenesc a fost distrus de mai multe ori de potopuri, molime si alte prapaduri asemanatoare, care n-au crutat decat un numar foarte mic de oameni.... Dar cine organizeaza un stat, va intocmi viata mai mult in vederea razboiului din afara, ori in vederea acestui razboi launtric numit revolutie, care se iveste din timp in timp inlauntru unui stat...? [I:45]... toti oamenii sunt rai fara voia lor [IX:270]... natura nemuritoare a omului va impinge totdeauna pe om sa doreasca sa aiba mai mult decat ceilati si sa nu se gandeasca decat la interesul sau personal [IX:284]... nici un om... nu e instare sa-ii guverneze pe altii cu o autoritate absoluta fara ca el sa decada in desfrau si in nedreptate [IV:132]... in orice guvernamant ar fi, monarhic, oligarhic [aristocratic] sau democratic, daca acela care comanda are sufletul robit de o multime de dorinte si patimi, pe care se sileste... sa le satisfaca,... fiindca raul care il roade este nesatios si fara leac, un asemenea om, ori ca ar conduce pe un particular sau ar conduce un stat, va calca in picioare toate legile; si nu se poate... ca vreun om sa fie fericit sub un asemenea conducator. [IV:132]... Cea mai grava dintre bolile sufletesti ale omului este un defect, innascut la cei mai multi,... asa numitul amor propriu (egoism), care zice-se este natural, legitim si chiar necesar. Dar nu e mai putin adevarat ca, daca amorul propriu e prea viu, el devine cauza tuturor pacatelor. Cel ce iubeste, se orbeste singur relativ la obiectul iubit. El judeca gresit despre drept, bine si frumos cand crede ca trebuie sa prefere interesul sau inaintea adevarului.... Din cauza acestui defect, nestiutorul crede despre el ca este intelept in propriii sai ochi; el crede ca stie totul, desi nu stie, ca sa zicem asa, nimic; si nevrand sa incredinteze altora conducerea afacerilor pe care el nu e capabil sa le administreze, cade in nenumarate greseli inevitabile. [IV:148]... In ce consta, deci, mijlocul acesta de a pastra siguranta statului si a legilor, si cum trebuie sa procedam?... trebuie sa instituim in cetatea noastra un consiliu mai intai compus din zece pazitori ai legilor, cei mai batrani dintre ei, la care sa se asocieze toti cei ce au fost distinsi cu premiul bunului cetatean... [XII:366] Nota: Exemple de perturbatii externe sunt atat calamitati naturale: potopuri, molime si alte prapaduri asemanatoare cat si razboiul din afara, iar dintre perturbatiile interne sunt amintite atat acel razboi launtric numit revolutie cat si faptul ca toti oamenii sunt rai fara voia lor. Cea din urma perturbatie interna provoaca in o republica un fenomen de coruptie care se manifesta cel mai pregnant in randul cetatenilor care, desi au fost imputerniciti de popor sa conduca treburile si sa pazeasca averile statului, uzurpa depozitul public. ARISTOTEL, Politica, (-330?) -- Constatam ca fiecare cetate [stat] este o comunitate determinata i ca fiecare comunitate a fost alcatuita cu un scop bine determinat, caci toti actioneaza in numele a ceea ce li se pare a fi bine. De aceea, este clar ca toate comunitatile tind spre un bine determinat, si mai ales cea [comunitatea] care le intrece si le contine pe toate celelalte tinde catre binele cel mai ales dintre toate. Aceasta este asa-numita cetate si comunitate politica [1252a]... De asemenea, cauza finala si scopul sunt binele maxim, iar autarhia este atat un scop cat si un bine maxim....... Astfel, comunitatea naturala formata in vederea <vietii> cotidiene este familia... Comunitatea prima a mai multor familii, realizata dintr-o necesitate care nu este efemera, este satul.... Comunitatea deplina, pentru a spune astfel, formata din mai multe sate, este cetatea, care atinge limita totalei autarhi [suficienta de sine] si care se creeaza in vederea vietii, desi dainue in vederea vietii bune. De aceea intreaga cetate are un caracter natural, chiar daca si comunitatea prima este astfel. Caci cetatea este scopul acestor <comunitati prime>, deoarece natura este scop. [1252b]... De asemenea, cauza finala si scopul sunt binele maxim, iar autarhia este atat un scop cat si un bine maxim. Din aceasta rezulta ca cetatea este naturala si ca omul este in mod natural un vietuitor politic... [1253a]....Dar pentru ca o cetate sa se pastreze in continuare este necesar ca toate partile ei sa-si doreasca existenta si persistenta ei. Regii au avut in vedere acest lucru din cauza onoarei aduse lor [prin participare la conducerea cetatatii]...apoi membrii elitei sunt interesati de persistenta cetatatii datorita [institutiei] gerousiei, pentru ca investirea in cadrul ei reprezinta o rasplata a virtutii lor, iar demosul, datorita [institutiei] eforilor, in care isi gasesc cu totii 7
locul.[1270b].... Exista insa o anumita putere potrivit careia sunt stapaniti cei care sunt egali ca neam, precum si cei care sunt liberi. Aceasta este puterea politica, iar pe aceasta o invata un conducator atunci cand este condus... De aceea se si spune pe buna dreptate ca nu exista buni conducatori daca nu au fost <si ei> condusi. [1277b]... Constitutia unei cetati reprezinta organizarea diferitelor magistraturi si mai cu seama a celei supreme. Aceasta functie suprema este reprezentata pretutindeni de conducerea cetatii, iar aceasta conducere reprezinta constitutia. [1278b]... guvernarea si constitutia semnifica acelasi lucru, deoarece guvernarea reprezinta conducerea cetatii [1279a]... detin puterea cei care schimba constitutia. [1292b] POLYBIOS, Istorii, (-120?) -- Ceea ce este cu adevarat educativ si util celor doritori de invatatura se obtine prin cercetarea istorica atat a cauzelor ce au provocat evenimentele cele mai importante cat si a binelui produs de decizii intelepte. Constitutia unui stat trebuie socotita ca cel mai insemnat mijloc prin care acesta a reusit sau nu orice actiune intreprinsa de el; caci din ea, ca dintr-un izvor, nu numai ca decurg toate planurile si succesele actiunilor sale, dar tot din ea i se trage si sfarsitul. [VI:2.462] Nota: Constitutia Romei republicane nu a fost scrisa la intamplare ci a fost conceputa pe baza unor principii empirice deduse din istoria altor state. Vedem ca invatatura, adica, o colectie de relatii empirice intre scop si mijloc necesare pentru a constituti un stat glorios ca cel al Romai republicane, se obtin prin cercetarea istorica a relatiilor intre cauza si efect. De asemenea, forma de organizare a unui stat, specificata in constitutia sa, este nu numai cheia succesului actiunilor sale dar si cauza sfarsitului sau. CICERO, Despre stat (De Re Publica), (-51?) -- [d]upa informatiile din analele grecesti, Roma a fost intemeiata in al doilea an al celei de a saptea olimpiade [circa -750], deci Romulus apartine unei generatii in timpul careia Grecia era plina de poeti si cantareti, iar povestile, cu exceptia celor privitoare la evenimentele din vechime, nu se mai bucurau de nici o apreciere. Conform datei celei mai recente, Homer [circa -914] a trait cam cu treizeci de ani inainte de [regele Spartei] Licurg [circa -884 i.e.n.]. De aici se poate trage concluzia ca Homer a trait foarte multi ani inaintea lui Romulus...[II:18]... Asadar statul, adica lucrul public (re publica), spuse [Scipio] Africanus, este lucrul poporului, dar poporul nu este orice ceata de oameni adunati la intamplare, ci o multime unita intr-un sistem juridic intemeiat printr-un acord comun in vederea utilitatii comune [utilitas communio]. Cauza [scopul] primordiala a unirii oamenilor nu este atat slabiciunea, cat un fel de tendinta naturala a oamenilor spre unire. [I:39]...... Asadar, orice popor care s-a constituit intr-o asemenea colectivitate, ca ce de sus, orice stat, care este, dupa cum am spus, re publica, trebuie guvernat a fi durabil, dupa un anumit principiu. Acesta trebuie raportat la cauza originara [scopul] a intemeierii comunitatii cetatenesti. [I:42]...El [Cato cel Batran] afirma deseori ca statul nostru este superior in organizare tuturor celorlalte state, dat fiind ca acestea din urma fusesera intemeiate de catre o persoana care a promulgat legi si a infiintat institutii dupa propriile sale criterii: astfel au procedat Minos in Creta, Licurg in Sparta, iar la Atena, care si-a schimbat adesea constitutia, Theseus, Dracon, Solon, Clisthenes si multi altii, pentru ca in cele din urma prea invatatul Demetrius din Phaleron sa readuca statul slabit si neputincios pe linia de plutire; dar statul nostru nu-si datoreaza existenta unei singure persoane, ci multora, el n-a fost intemeiat in rastimpul unei singure vieti, ci s- a format in decursul mai multor epoci si generatii. Cato spunea ca nu exista pe lume un om atat de inteligent incat sa nu-i scape niciodata nimic si nici macar toate inteligentele concentrate intr-o singura persoana nu pot avea o capacitate de previziune atat de mare in cursul unei singure epoci, incat sa cuprinda totul fara o experienta politica indelungata.[ii:2] MACHIAVELLI, Discursuri, (1517) -- 1 Considerind... cata onoare se atribue lucrarilor de arta antice, si cum de multe ori,... un fragment al unei statui antice a fost cumparat la un pret mare,... si cum multi artisti se straduie sa le imite pe acestea in toate operele lor... ; si vazand, pe de alta parte, ca cele mai mari realizari politice ale regilor, conducatorilor, cetatenilor, legiuitorilor si altor patrioti ce s-au sacrificat pentru monarhiile si republicile din antichitate sunt mai degraba admirate decat imitate, nu ma mirara faptul ca din acea virtute antica contemporanii nostri nu cunoscut multe lucruri si asta, in acelasi timp, ma uluieste si ma intristeaza.... Cu atat mai mult, in constituirea republicilor, in mentinerea statelor, in guvernarea monarhiilor, in comanda armatelor... nu se afla vreun principe sau vreo republica care sa fi recurs la exemple din istoria antica. Asta, cred eu,... este din cauza faptului ca nu au cunostiinte adevarate despre istorie... asta pentru ca un numar infinit de mare de oameni citesc cu placere despre evenimentele istorice fara a se gandi ca acestea pot fi imitate, crezand nu numai ca ar fi dificil ci chiar imposibil de imitat... Voind, deci, sa educ oamenii, am crezut necesar sa scriu... ceace eu, bazat pe cunostintele mele de istorie antica si moderna, am judecat necesar sa scriu in aceste randuri, pentru a le facilita celor ce le vor citi sa beneficieze de pe urma exemplelor istorice. Desi acest proiect e dificil, oricum, ajutat de cei ce m-au incurajat sa-l accept, cred ca-l voi duce destul de departe incat va ramane numai un drum destul de scurt unei alte persoane sa- 8
i duca pana la locul destinat. [I:Pb]... Deci, fericita se poate chema acea republica, in care a aparut un om asa de capabil incat, a constituit-o cu legi aranjate in asa fel incat, fara sa fie nevoie de a le corecta, se va putea trai mult timp in siguranta. spun ca el [principele] rebuie sa examineze mai intai ce vrea poporul, si va descoperi intotdeauna ca vrea libertaea sa [si, principele] trebuie sa examineze care sunt cauzele care il face [pe popor] sa doreasca sa fie liber; si va gasi ca o mica parte din ei doreste sa fie liberi pentru a comanda; iar toti ceilati, care sunt infinit [mai multi], doresc libertatea pentru a trai in siguranta. Pentru ca in toate republicile la nivelul de a comanda nu ajung mai mult de patruzeci sau cincizeci de cetateni Toti ceilati, care se multumesc sa traiasca in [libertate si] siguranta, sunt usor de satisfacut [de principe], facand ordine si legi, care sa cuprinda securitatea universala [a tuturor cetatenilor] [I:16]... [e]ste necesar ca cel ce constitue o republica si dispune legi in ea sa presupuna ca toti oamenii sunt rai, si ca ei intotdeauna vor manifesta rautatea lor, ori decate ori au libertatea de a face acest lucru [I:3]... pentru ca natura i-a creeat pe oameni sa doreasca sa posede orice lucru, dar, aceast deziderat ne fiind posibil de realizat si, pentru ca acea dorinta a lor de a poseda este intotdeuna mai mare decat ceeace pot ei achizitiona, rezultata o nemultumire si o disatisfactie cu ceea ce poseda.... pentru ca oamenii dorind, unii sa posede cat mai mult iar altii sa nu piartda ce au achizitionat, asa incep neintelegerile intre ei si razboaiele...[i:37] Nota: Machiavelli a pus bazele unei metode moderne, radical diferita de cele al inaintasilor sai, ce poate fi considerata o schimbare de paradigma, de a trata organizarea a unui stat durabil (Sparta si Roma republicana) ca un sistem complex. Observand din studiul exemplelor istorice ca intr-un stat durabil atat relatiile dintre cauza si efect cat si cele dintre scop si mijloc nu sunt intotdeuna deterministice, Machiavelli a sperat ca se va gasi un legiuitor care va utiliza noua sa metoda de identificarea a mijloacelor necesare reailizarii unui scop pe baza unor relatii empirice a caror validitate poate fi demonstrata cu exemple istorice pentru a constitui o noua Italie. Nu este suficient ca un legiutor, promotorul unei oranduiri noi, doar sa arate defectele vechiului guvernamant, ci, pentru ai convinge pe sustinatorii sai, el trebuie sa demonstreze ca noul guvernamant propus de el este superior celui vechi prin faptul ca principiile de organizarea ale celui nou au fost verificate printr-o indelungata experienta istorica. Demonstratia, scrie Machiavelli, legiutorul o poate face cu ajutorul exemplelor de organizare a statelor antice si moderne. Deci, Machiavelli propune ca un principe legiuitor care constitue o republica sa beneficieze de pe urma exemplelor istorice nu numai pentru a admira organizarea statelor antice si contemporane ci pentru a le imita. Cu alte cuvinte, el propune o noua metoda de a identifica de catre un legiuitor existenta unor relatii empirice intre un scop stabilit de o putere suverana si un mijloc de realizare al scopului. Mijlocul poate fi descris in articolele unei constitutii ca fiind un sistem de guvernamant organizat pe baza unor relatii empirice al caror validitate este demonstrata cu exemple istorice. Se poate spune ca, aceste relatii empirice pot fi numite maxime, reguli, principii, sau doctrine, in functie direct proportionala cu durabilitatea in timp, mai putin sau mai mult ridicata, a statului analizat. 2 Asadar, in concluzie, eu spun ca in acele republici in care pericolele urgente nu sunt date pe mana unui dictator sau a unor autoritati similare, intotdeuna ele se vor ruina din cauza unor pericole extreme.... dictatorul era desemnat in baza constitutiei... autoritatea de a desemna dictatorul revenea consulilor... dictatorul era desemnat pentru o perioada de timp limitata, nu perpetua... autoritatea sa cuprindea toate masurile pe care el le considera necesare pentru a elimina pericolul urgent care el trebuia sa-l remedieze, sa faca acel lucru fara a se consulta cu altcineva si sa aplice pedepse fara drept de apel...dar, el nu putea diminua autoritatea senatului sau al poporului[i:34]... Trebuie sa se ia in consideratie modul in care se da autoritatea si pe ce durat de tim se da ea. Daca se da [unei persoane] autoritatea [de dictaor], pe un tip indelungat, adica, pe un an sau mai mult, atunci e periculos, si poate avea efect bun sau rau, depinde de persoana... [cand] se creeaza dictaorul, tribunii, consulii si senatul raman cu autoritatea lor iar dictatorul nu le-o poate lua.... astfel senatul, consulii si tribunii, ramanand cu autoritatea lor, devin paznicii dictaorului, fortand-ul sa nu devieze de la directia lui.[i:35] Nota: Machivelli considera ca experienta istorica a Romei republicane demonstreaza ca una dintre institutiile care a contribuit la salvarea statului a fost ce a dictatorului (magistratus extraordinarius). Deci, in constitutia Romei republicane era prevazut ca in cazuri de primejdie extrema, cei doi consuli numeau un dictator cu puteri discretionare pe o perioada de timp relativ scurta (de cele mai multe ori sase luni) pentru a indeparta acea primejdie. Sistemul de guvernamant al Romei republicane avea o structura compusa din trei institutii: (a) una democartica formata din o adunare a poporului reprezentata in guvernamant de tribunii plebei, (b) o alta aristocartica reprezentata de senatori care proveneau (majoritatea dintre ei) din randul padricienilor si (c) inca una compusa din doi consuli care, de cele mai multe ori, proveneau din randul aristocratilor. In general, cele trei institutii erau separate intre ele pentru ca o persoana era membra numai a unei singure institutii si exercita numai functii atribuite acelei institutii, desi, dealungul existentei republicii au fost si exceptii. Desi, in Roma republicana nu erau decat doua clase sociale, functiile principale ale guvernamantului erau distribuite in asa fel incat, prin constitutie institutiile se echilibrau una pe cealata, adica, cel putin o institutie 9
putea sa opreasca si sa corecteze erori sau acte malitioase ale alteia. De exemplu, tribunii plebei aveau drept de veto asupra legilor elaborate de senatori, iar, pe de alta parte, consulii (uneori la indemnul sau cu aprobarea senatului) erau imputerniciti prin constitutie sa declare o stare de urgenta si numeau un magistratus extraordinarius (numit si dictator ) pe o durata limitata de timp, intre sase si douasprezece luni, care avea puterea sa suspende anumite legi pentru a actiona cu scopul de a salva republica. Timp de circa sase sute de ani, poporul din Roma republicana nu a recurs la revolutie (desi au avut loc revolte ale plebeii) pentru a schimba regimul, in mare masura si datorita organizarii guvernamantului sau pe baza principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat. BODIN, J., Sase carti despre Republica, (1576) -- Republica este un guvernamant legal al unei multimi de familii cu putere suverana si cu cele ce le este a lor in comun.... Noi am spus in primul rand, guvernamant legal, pentru a diferentia intre Republici si bandele de hoti si pirati, intre care nu exista, nici comert, nici aliante, asa cum este in toate Republicile bine organizate.... Suveranitate este acea putere absoluta, perpetuua si independenta pe care latinii o numeau majestas... Poporul nu moare nici odata dupa sute sau chiar mii de ani el inca este acela-si Popor Poporul este immortal prin succesiunea persoanelor BOLINGBROKE, The Works of Lord Bolingbroke, (1735) -- By constitution we mean, whenever we speak with propriety and exactness, that assamblage of laws, institution and customs, derived from certain fixed principles of reason, directed to certain fixed objects [a determined scope] of public good [the scope is a public good], that compose the general system [of government] according to which the community have agreed to be governed. MONTESQUIEU, Despre spirtul legilor, (1748 ) -- [t]oate statele au in general acelasi obiect [scop], care este de a se mentine [XI,5.1]... Libertatea politica a unui cetatean este acea liniste sufleteasca care provine din convingerea fiecaruia ca se afla in siguranta; si, pentru ca fiecare sa simta aceasta libertate, trebuie ca guvernamantul sa fie alcatuit in asa fel incat unui cetatean sa nu-i fie teama de un alt cetatean. [XI:6.3]... din experienta milenara e stiut ca orice om care detine o putere va abuza de ea; si va continua asa pana va atinge limitele. De necrezut! Pentru ca unu sa nu abuzeze de putere, trebuie ca, prin organizarea lucrurilor, puterea sa opreasca puterea. [XI:4] BECCARIA, Despre infractiuni si pedepse, (1764) -- Legile sunt conditiile sub care oamenii -- independenti si izolati, satui de a trai in o continua stare de razboi si de a se bucura de o libertate devenita nefolositoare,... s-au unit in societate. Ei au sacrificat o parte din aceasta libertate pentru a se bucura de rest in siguranta si liniste. Suma tuturor acestor portiuni de libertate sacrificate binelui tuturora formeaza suveranitatea unei natiuni, iar suveranul este depositarul legitim si administratorul lor. Dar nu era de ajuns sa se constitue acest deposit; trebuia ca acesta sa fie aparat de uzurparile private, ale fiecarui om in parte, care incearca mereu sa ia din deposit nu numai portiunea cedata de el, ci sa uzurpe si pe cele cedate de ceilati.... Nici un om nu a cedat in mod gratuit o parte din libertatea sa in vederea binelui public: aceasta himer nu exista decat in romane. Daca ar fi cu putiinta asa ceva, fiecare dintre noi ar vrea ca acordurile ce ii leaga pe altii sa nu-l lege si pe el; orice om se considera centrul tuturor celor ce se petrec pe pamant. [I:12] WOOD, E., Town Meeting Resolution, (1776 ), Massachussetts -- At a meeting of the Inhabitents of the Town of Concord being free and twenty one years of age and upward, met by adjournment on the twenty first Day of October 1776 to take into Consideration a Resolve of the Honorable House of Representatives of this State on the 17th of September Last, the Town Resolved as followes - Resolve 1st. That this State being at Present destitute of a Properly established form of Goverment, it is absolutly necesary that one should be emmediatly formed and established - Resolve 2d. That the Supreme Legislative, either in their Proper Capacity, or in Joint Committee, are by no means a Body proper to form and Establish a Constitution, or form of Goverment; for Reasons following. first Because we Conceive that a Constitution in its Proper Idea intends a System of Principles Established to Secure the Subject in the Possession and enjoyment of their Rights and Privileges, against any Encroachments of the Governing Part - 2d Because the Same Body that forms a Constitution have of Consequence a power to alter it. 3d Because a Constitution alterable by the Supreme Legislative is no Security at all to the Subject against any Encroachment of the Governing part on any, or on all of their Rights and privileges. Resolve 3d. That it appears to this Town highly necesary and Expedient that a Convention, or Congress be immediately Chosen, to form and establish a Constitution, by the Inhabitents of the Respective Towns in this State, being free and of 10
twenty one years of age, and upwards, in Proportion as the Representatives of this State formerly ware Chosen; the Convention or Congress not to Consist of a greater number then the House of assembly of this State heretofore might Consist of, Except that each Town and District shall have Liberty to Send one Representative or otherwise as Shall appear meet to the Inhabitents of this State in General. Resolve 4th. that when the Convention, or Congress have formed a Constitution they adjourn for a Short time, and Publish their Proposed Constitution for the Inspection and Remarks of the Inhabitents of this State. Resolve 5th. That the Honorable House of assembly of this State be Desired to Recommend it to the Inhabitants of the State to Proceed to Chuse a Convention or Congress for the Purpas abovesaid as soon as Possable. A True Copy of the Proceedings of the Town of Concord at the General Town meeting above mentioned. atts. Ephraim Wood Junr. Town Clerk HAMILTON, Federalist, ( 1787) -- Istoria ne invata ca dintre oamenii care au rasturnat libertatile republicilor, multi dintre ei si-au inceput cariera proclamandu-si dovotamentul lor poporului. Ei urcau treptele puterii curtand poporul si au terminat ca tirani.[1] oamenii sunt invidiosi, razbunatori si lacomi de catig. A te astepta la o armonie continua intre un numar de oameni, ar fi sa nu tii seama de mersul istoriei oamenii au abuzat mult prea frecvent de increderea [puterea] pe care le-a acordat-o poporul folosind pretextul ca ei vor binele comun dar de fapt sacrifica linistea natiunii urmarit avantaje si satisfactii personale.[6] Nota: Hamilton a fost unu dintre principalii autori ai constitutiei SUA, care a publicat numeroase articole de ziar, reproduse in cartea The Federalist, pentrru a explica concetatenilor principiile care stau la baza acelei constitutii. MADISON, Federalist, (1788) -- Daca oamenii ar fi ingeri, n-ar fi nevoie de guvernamant. Daca ingerii ar guverna oamenii, n-ar fi nevoie de nici un fel de supraveghere [a ingerilor, de catre oameni] [51] CONSTITUTIA S.U.A., Preambul, (1787) -- Noi Poporul Statelor Unite, în vederea realiz rii unei uniuni mai strânse, a ez rii drept ii, asigur rii lini tei interne, înzestr rii pentru ap rarea ob teasc, promov rii prosperit ii generale i asigur rii binecuvânt rilor libert ii pentru noi în ine i descendentii no tri, decret m i promulg m constitu ia de fa pentru Statele Unite ale Americii. PAIN, Rights of Man, (1792) -- A constitution...define[s] the relationships between them [the institutions of the government] and the public. A constitution is not the act of a government, but of a people constituting a government, and a government without a constitution is power without right....a constitution is a thing [a project] antecedent to a government; and a government is only the creature of a constitution...codes of rules.. to regulate functions poweres and duties among the...offices [institutions] of government, and define the relationships between them and the public. JEFFERSON, T., Writings, (1816) -- "Indeed, it must be acknowledged, that the term republic is of very vague application in every language. Witness the self-styled republics of Holland, Switzerland, Genoa, Venice, Poland. Were I to assign to this term a precise and definite idea, I would say, purely and simply, it means a government by its citizens in mass, acting directly and personally, according to rules established by the majority; and that every other government is more or less republican, in proportion as it has in its composition more or less of this ingredient of the direct action of the citizens.... governments are more or less republican as they have more or less of the element of popular election and control in their composition; and believing, as I do, that the mass of the citizens is the safest depository of their own rights, and especially, that the evils flowing from the duperies of the people, are less injurious than those from the egoism of their agents, I am a friend to that composition of government which has in it the most of this ingredient. CLAUSEWITZ, Despre razboi, (1832) -- Exemplele istorice lamuresc totul si, in plus, au, in stiintele empirice [al sistemelor umane complexe], cea mai mare putere demonstrativa...este incontestabil ca cunostintele ce stau la baza artei razboiului apartin stiintelor empirice.... din prezentarea [analiza] amanuntita a unor evenimente istorice... se poate deduce o teorie [doctrine si principii] a carei valabilitate e demontrata de chiar acele evenimente.... analiza critica a evenimantelor istorice are ca obiectiv stabilirea unor relatii intre cauza si efect... cu toate ca, adesea adevaratele cauze nu se cunosc... examinarea critica a evenimentelor istorice... se face cu obiectivul de a deduce relatiile dintre scop si mijloc... Sarcina criticii este de a descoperi ce efect e rezultatul unei cauze si daca un mijloc folosit a corespuns scopului... nu blama [condamna] un mijloc, fara sa fii capabil sa propui unu mai bun... 11
Din necesitatea de a propune, in locul unui mijloc dezaprobat, unul mai potrivit, a izvorat acel fel de critica... unii critici considera ca e numai necesar sa sugereze un mijlocul mai potrivit decat cel dezaprobat fara a demonstra acest lucru... Demonstratia este necesara si consta in a determina care dintre cele doua va realiza mai bine scopul. [V,6] Nota: Vedem ca analiza critica si examinarea critica a exemplelor istorice se face, in general, cu obiectivul de a deduce din exemple istorice ale sistemelor umane complexe, respectiv, relatii dintre cauza si efect si principii rationale si metodice a relatiilor dintre scop si mijloc. Aceste principii stau la baza proiectarii unui sistem uman complex si sarcina unui critic al proiectului este, nu numai de a indica dezaprobarea sa, ci si de a creea un proiect mai bun si de a-i demonstra, pe baza de exemple istorice pertinete, ca proiectul sau este mai bun. HAYEK, F., Infatuare Fatala, (1943) -- Adaptarea la necunoscut este cheia oricarei evolutii...intreaga structura a activitatii tinde sa se adapteze, prin aceste semanale partiale si fragmentare, la conditii neprevazute si necunoscute de nici un individ.... Nu pot exista inlocuitori planificati deliberat [a priori] pentru un asemenea proces auto-ordonator de adaptare la necunoscut.... a le demonstra oamenilor cat de putin stiu de fapt despre ceea ce-si imagineaza ca pot proiecta....in conditii complexe, ordinea si adaptarea la necunoscut se pot realiza mai eficace prin decizii descentarlizate; o divizare a autoritatii va extinde, in actualite, posibilitatea de a crea ordine, in mare masura. Mai mult, descentralizarea in actualitae duce spre crearea unei cantitati mai mare de informatie care poate fi folosita. [V;4] Nota: Se realizeaza prin capacitatea de adaptare a statului la conditii noi si necunoscute. Cu alte cuvinte, la capacitatea statului de a evolua. Structura descentralizata faciliteaza in mai mare masura adaptarea la conditii noi si necunoscute decat cea centralizata; prin descentralizarea creste cantitatea de informatie din system-stat, deci, creste probabilitatea de a lua decizii corecte in fata unor situatii necunoscute si astfel statul va creste durabilitatea acestuia. De exemplu, o republica durabila poate evolua prin alipirea de noi teritorii, reorganizarea teritoriului existent si revizuirea partiala (amendamente) sau totala a constitutiei sale. LORENZ, E., Prof. M.I.T., Predictability: Does the Flap of a Butterfly Wings in Brazil set off a Tornado in Texas?, (1972) -- In more technical language, is the behaviour of the atmosphere unstable with respect to perturbations of small amplitude? The connection between this question and our ability to predict the whether is evident. Since we do not know exactly how many butterflies there are, nor where are they located, let alone which ones are flapping their wings at any instant, we cannot, if the answer to our question is afirmative, accurately predict the occurence of tornados at a sufficiently distant future time. Nota: In sistemul complex vremea, o schimbare a vremii este un proces iterativ care incepe cu un eveniment neglijabil (ce ar putea fi cauzat de zborul unui fluture?) al carui efect asupra vremii poate deveni sesizabil, care efect, la randul lui, devine cauza unui alt efect si mai sesizabil si, dupa multe iteratii cauza-efect-cauza-efect-, poate rezulta un eveniment catastrofal un uragan. De asemenea, o avalansa este rezulataul unui efect nelinear. Relatiile deterministice sunt caracterizate de faptul ca un anumit efect are intotdeauna aceiasi cauza cunoscuta si un anumit scop este realizat intotdeauna cu acelasi mijloc cunoscut; mai mult, acest tip de relatii pot fi descrise analitic, de legi permanente si exprimate de multe ori prin functii matematice. Relatiile dintre cauza si efect ce pot fi stabilite numai cu o anumita probabilitate, pot fi intelese folosind ca exemplu un sistem natural complex vremea. Prevederea vremii de catre meteorologi este o activitate in care se identifica relatii intre cauza si efect. Cauza poate fi cunoscuta numai cu o anumita precizie din masuratorile, adesea imprecise, a parametrilor atmosferici asa ca efectul poate fi prezentat numai cu un anumit grad de incertitudine vremea probabila. In acest sistem, schimbari relativ mici ale paramentrilor atmosferici pot cauza efecte ale vremii uneori cu consecinte grave; vazand ca aceast fel de relatie intre cauza si efect este destul de frecvent intalnita in prevederea vremii, un meteorolog si-ar putea pune intrebarea: Oare turbulentele aerului cauzate de zborul unui fluture in Brazilia ar putea provoca un uragan in Texas? Acest fel de relatie intre cauza si efect observata de meteorologi in sistemul natural complex al vremii poarta numele sugestiv de efectul fluturelui ( the butterfly effect ). O caracteristica a sistemelor complexe sunt efectele aparent haotice, care nu este un haos total, ci un efect observabil din exteriorul sistemului complex al carei cauza este un numar de interactiuni locale, relativ simple, intre elementele sistemului, care se produc fara a fi comandate, controlate, sau planificate global la nivelul sistemului. De exemplu, un uragan este un asemenea efect al sistemului complex, vremea. De asemenea, vezi si BARTON, Chaos, self-organization, and psychology, (1994) Auto-organizarea nu are un conducator ci este generata, spontan, de jos-in-su prin interactiunile dintre indivizi in situatii de amenintare cu exctinctia acelor indivizi. Auto-organizarea echilibreaza ordinea cu haosul si mentine sistemul pe muchia haosului (the edge of chaos) care face ca starile sistemului sa alterneze intre stagnare si anarhie : si, vezi: WALDROP, Complexity: The Emerging Science..., (1992) Auto-organizarea este un fenomen natural -- nu membrii sistemului 12